Ce frumos e sus la munte...

 

Motto: O vară întreagă m-a ținut pădurea
Cu pensula în mână și cu securea...

Asociația Montană Carpați, prin programul „Voluntar în Carpați”, prezintă: Ce-am mai făcut verile astea. 1001 de poteci.

Episodul Munții Ciucaș, 2014.

Ce frumos e sus la munte, în poiană la Gropșoare, să aprinzi în ploaie focul și să-ntinzi, în grabă, cortul...!

A fost o acțiune de re-marcare desfășurată cam pe la Gropșoare. N-am stat chiar numai la Gropșoare dar, în mare parte a timpului, am stat în ploaie.
În prima zi a plouat. A doua zi am jucat șah și remi. La adăpost de ploaie. A treia zi doi dintre noi au declarat că tocmai au învățat să înoate deși până atunci aveau hidrofobie. A patra zi și două topoare au declarat că au învățat să înoate. A cincea zi...ploaia a fost decretată ceață, pentru ridicarea nivelului de optimism în rândul voluntarilor. Ne-am pus pelerinele de ceață și am plecat , cu viitura de ora 9, la treabă.

Ce frumos e sus la munte, când ajungi la o cabană, bei un rom și bei o bere, uiți de orișice durere...

A fost o acțiune desfășurată cam cu rom și bere.
În prima zi, venind din București, aveam misiunea să-l îmbarc în mașină și pe prietenul nostru, Behau, de la autogara Vălenii de Munte.
Am întârziat și i-am recomandat lui Behau să bea o bere, să-i treacă urâtul până o să ajungem la el.
Pe urmă am mai întârziat un pic și, cum n-am avut altă rimă, i-am mai recomandat o dată să bea o bere.
Între a șasea și a șaptea recomandare a zis omul că el ar mai bea dar închid ăia barul pe motiv de seara târziu și să facem cumva să ajungem înainte să deschidă din nou, că are cardul la el și cu banii din cont mai are de plătit rate la bancă.

Ce frumos e sus la munte, nu mai mergem cu tramvaiul...

A fost o acțiune în care n-am mers deloc cu tramvaiul.
Am mers cu Suzi, autoturismul asociației. Care are 5 locuri în acte și oricâte e nevoie în realitate. Portbagajul, mai ales, e locul meu preferat. La hârtoape curge benzină din rezervorul de sub portbagaj și te simți ca-n Gara de Nord. Aurolac. Și toată lumea râde și-ți face poze.

Ce frumos e sus la munte, să fierbi ciorba în ibric și cafeaua-n polonic...

A fost o acțiune desfășurată cam sub semnul oalelor de gătit.
A gătit Salvamontul, a gătit Corina. A gătit și Alex. Am râs și am făcut poze dezastrului din bucătărie. Cum mai pomenește ceva de gătit cum îl amenințăm că, pac!, la Războiu cu ele! Bine, mâncarea am mâncat-o...

Nu fii trist la-napoiere, ai să fii alt om cinci zile...

Adevărul este că cinci zile, la întoarcerea acasă, am fost alt om: curat și plăcut uscat. Pe urmă am plecat în Iezer, să ne mai plouă și pe-acolo. Mugurii răsăriți pe la subțiori, de la atâta umezeală, începuseră să sufere de uscăciune...